duminică, 22 februarie 2009

Basm negru...

Cand totul este acoperit de Intuneric,
Lumea se transforma in epic,
Visele devin cosmaruri,
Pline de lupi si balauri.
Singura speranta moare in infinit,
Odata cu stingerea eroului la sfarsit....

Principiile lumi

Tristete,ura, si mai ales razbunare,
Sunt sentimentele ce tin Pamantul intr-o continua formare.
Fara ele totul ar fi prea frumos.
Fara lupte,fara chin sau suferinta,
Oamenii ar ramane fara credinta.
Asa ca pana vom vedea drumul luminos,
Trebuie sa ne luptam cu cel intunecos....

Un zambet

Totul a inceput cu un zambet...
Un zambet si niste litere magice din alfabet...
Un alfabet citit intr-o zi frumoasa de februarie
Si o zi cu o speranta rupta din copilarie...

O speranta aprinsa de un foc mistuitor,
Un foc al pasiunii si al unui simplu actor...
Actor fiind eu insumi,in orice zi,
A unei vieti pline de oameni avizi...

Oameni ce parvin spre infinit,
Pentru ca eu sa fiu bantuit,
De acele sentimente curate si inocente,
De acele neajunsuri sufletesti si aparente...

Multi se intreaba cum e a iubi,
Multi nu stiu acest sentiment
Dar eu sunt un alt complement
Si visez mereu la acei ochi superbi...

Doi ochi si niste simple buze
Se unesc pentru a da lumii sens,
Un sens fara cauze si lucruri confuze
Doar o iubire de consens...

Si totul se sfarseste cu un zambet...
Cu acele cuvinte din a baiatului caiet...
Compuse din bunatatea copilariei
Si acel suras pur al nebuniei...

Please let me introduce myself

O clipa

Sub un nuc uitat de gand,
Peste a florilor mireasma
Stai intinsa si te uiti la cerul bland
Si se aude o voce fantasma...

Eu stau si te privesc
Parul tau negru ma alinta,
Iar de cand buzele ti le zaresc,
Un vis din suflet ma framanta...

Ma privesti putin uimita,
Dar eu in ai tai ochi ma adancesc
Si ma simt prins in a mea vraja voita
Si din nou acei doi ochi mi-amintesc...

Cu pasi inceti te apropii
De a mea fiinta plutitoare
Nu mai am control,nici principii,
Si simt ca esti a unui vis creatoare...

Atingerea ta ma face sa tresar
Din al meu vis rar
Imi dau seama ca iubirea doare!
Si ma intreb eu oare
Este asa ceva posibil?
Sunt eu destul de nobil?!

Ochii nostri se contopesc
O iubire patimasa ei planuiesc,
Dar timpul iar se opreste dement,
Pentru a nu pierde acest unic moment...

O clipire e de ajuns
Ai disparut si te-ai ascuns
Dupa a mea inima ce ai strapuns...

O clipa batuta de vant
Si o amintire in neant...