Si ce ar fi daca ...

Adanc in lumea mea oculta,
Se infiripa un gand morbid,
Ce ar fi daca ... doar asculta...
Incet sopteste batranul druid...

Et quis si...

Si ce ar fi daca ...
Prinsi in mana eternului cine
Ai privi la al meu corp lipsit de griji,
Bantuind singur printre ruine...

Si oare ce ar fi daca...
Daca tu ai deschide putin ochii,
Si ti-ai da seama de iubirea celui drag,
Oare lumea asta chiar ar suferi?!...

Oare nu suntem destul de reci?!
Ii stim ingriji pe cei ce ne dau totul?!
O imbratisare?Primita poate in veci...
Acolo unde-si pierde speranta chiar si vantul...

Si doar sufletul bun mai rasare din trista nuanta,
Lovit,spart si injunghiat de indiferenta,
Incearcand sa se agate de ultima speranta,
Ramanane spanzurat de a lui minunata perseverenta...

Moarte ... moarte cer ... la o viata inceputa,
Doar sa schimb un gand,ori un sentiment sa-l ard,
Tortura ... raceala ei atat de cunoscuta,
S-o fac cenusa,ca ea sa simt din nou cum ard...

Simplu ... DE CE ?

De ce?

Hmmm ... doua cuvinte ce doresc asa de mult ... ce vor sa fure totul , sa explice totul , dar pot ele oare ? Putem noi explica ce este iubirea ? Putem noi explica de ce sunt atatea razboaie ori de ce este atata ura in lume ? Ei bine , de ce ne intreaba toate acestea . Fiind totul atat de iluzoriu, v-ati intrebat oare de ce v-ati nascut ? V-ati gandit vreodata ca totul a fost o greseala ? Ca puteati sa nu fiti aici in acest moment ? Ori v-ati gandit voi la ce a insemnat nasterea voastra ? Ei bine , nu pot raspunde la nici o intrebare pentru voi . De ce-ul este o intrebare la care trebuie sa raspunda fiecare ... Oricum , sunt atatea raspunsuri pentru o intrebare atat de simpla . De ce ? ... nu stiu ... probabil ... Ei bine, eu va intreb altceva ... De ce ? De ce eu ? De ce acum ? De ce nu eu , acum ? Vedeti ... de ce sa nu facem ceva ? De ce sa nu schimbam lumea , prin mici sacrificii, care pot avea repercursiuni enorme ... v-ati gandit vreodata sa schimbati ceva ? Ei bine ... ce a-ti schimba daca a-ti putea ? Viata ? Infatisarea ? Gandirea ? Toata lumea s-a gandit cel putin o data in viata la asa ceva, asa cum fiecare s-a gandit cel putin o data la sinucidere . Ei bine, de ce nu o faceti ? De ce nu trageti linia, o traversati si va schimbati sa fiti asa cum vreti voi ... De ce nu faceti ce vreti voi ? Si eu am fost un incuiat . Si eu am fost inchis in acea lume, dar a trebuit sa vina o fata . A trebuit sa vina o alta persoana sa ma trezeasca , sa imi arate ca nu totul sta pe loc, ca putem face ceea ce vrem, ca putem trai, ca ne putem simti minunat fata de cei din jurul nostru. Mi-a aratat ca am tot ce vreau, mi-a dat un motiv pentru care sa lupt, sa imi cladesc viitorul perfect. Mi-a deschis ochii si m-a facut sa ma simt bine in orice moment, in orice situatie si sa fac in asa fel incat sa ii fac pe ceilalti din jurul meu fericiti. Vi se pare greu ? Ei bine , credeti-ma ca dupa ce gustati un pic din libertate, din fericire va va fi mult mai usor . Asa ca de ce sa va mai ganditi atat la ce se poate intampla, de ce sa nu riscati si sa va simtiti bine, de ce sa nu faceti ce va place, de ce sa nu sperati, de ce sa nu visati, de ce sa nu iubiti ?

De ce am scris eu toate astea ? De ce ? Pentru ca am fost scos de sub normal, am ajuns sa visez, sa sper si sa am credinta ! Si vreau sa impartasesc totul cu voi , vreau sa fiti si voi ca si mine , caci asa putem evolua , putem ajunge la alt nivel de fericire, caci asa vom reusi in viata si asa vom face parte din oamenii alesi ! Vom invinge oricand, oricum si pe oricine ! ASA CA LUATI ATITUDINE SI SPERATI!

Monolog

- Nu-ti dai seama?! Nu vezi ?! Nu auzi ?! Totul este aici langa tine ... cei de langa tine iti arata tot timpul , si tu stai si te uiti prin ei ... nu vrei sa accepti prezentul la fel cum nu ai stiut sa visezi la un viitor . De ce ii judeci pe cei din jur, fara sa ii cunosti, fara sa stii ...
- De ce stai langa mine ? De ce ma mai suporti si de ce ma mai iubesti ?
- Pentru ca te iubesc ... pentru ca te iubesc asa cum esti ... pentru ca te cunosc atat de bine ... pentru ca nu pot renunta la nimic ... pentru ca ... pentru ca nu stiu ce se intampla cu mine cat timp sunt cu tine ... pentru ca ma faci sa ma simt altfel , tu imi dai mie speranta ...
- Ironic, nu ?
- Nu inteleg . Este ciudat . Imi simt corpul cum imi tremura cand te imbratisez, cand te sarut ...
- Si totusi ... eu ... eu sunt aceea care iti ofera asemenea sentimente ...
- Tu esti aceea , tu esti persoana pe care o iubesc
- Si totusi sunt atat de rea, sunt atat de ciudata si de ... atat de inutila
- Schimbarea este o solutie fato
- E prea tarziu pentru mine
- Haha ... Niciodata nu e prea tarziu ... Nici acum
- Poate ...
- Nu ... nu ... nu poate ... sigur ! Asa este , dar ca intotdeauna vrei sa nu accepti ca tu poti face ceva ... nu vrei ! Asta e problema ta ! Nu vrei ...
- Nu ... nu vreau ...
- Atunci eu plec si te las sa o faci singura
- Dar parca ma iubeai ...
- Nu ... te iubesc ... dar tu nu stii sa vezi asta ... tu nu stii ...
- Nu stiu ...
- Invata si vei avea doar de castigat ...
- Nu stiu cum ...
- Deschide-ti sufletul , priveste peste toate , uita-te in jur si observa ... nu mai fii asa
- Dar nu stiu sa fiu altfel
- Incearca !!!
- NU STIU CUM!!!
- Pa iubire ...
- Nu pleca ...
- Prea tarziu ... Pa !
- ...

Bunica...

Adanc o simt iarasi cum se-nfinge,
Durerea intepatoare a mortii ei,
Ii aud din nou chemarea mamei,
Si raman privind voalul ce o atinge...

Caci numai amintirea te mai picteaza
Asa cum ai fost si vei ramane
Mereu dupa Soarele ce va apune
Inchinand fericire celor ce viseaza...

De ce ne-ai parasit fiinta optzecista,
Ti-ai lasat doar iubirea p-acest pamant,
Curajul tau starpit de atata crezamant
Si un gand ce a fost odata si acum nu mai exista

nonCulori

Inchis in conserva mereu rece,
Ma gandesc la un singur sens,
Dat de nonculoare,un alb imens,
Ce monoton trece,si iar incepe...

Si peste, negrul picura incet,
Venin inchis,linistea o adoarme.
Raman doar ce au fost simple urme,
In noapte,dupa apus si bocet...

Demon

E incet,e o simpla soapta,
In noapte,rasuflata de o fata,
Zambind mereu acelasi demon,
Privind in ochi pe heghemon ...

Esti a mea,spuse cu a lui voce,
Esti pierduta,privesti atroce,
Imi place sa te sorb incet,
Sa-ti simt cumplitul bocet ...

Pur si simplu,cazuta in dizgratie,
Esti nimicul pur,plin de admiratie...
Un simplu corp monoton...
Incet,subtit devii un demon...

Doar poftele iti zbiara,
O innebunesc pe saraca fiara,
Si totul se face sangeriu,
Dinti,sange,dispret,un sicriu ...

Stau si astept

Ma regasesc din nou pe aceasi banca,
Din fata crucii fara drept...
Caut adanc,regasindu-ma pe banca,
Singur privind al meu drept,
Acolo stau si astept ...

Doamne astept un sarut,o mangaiere,
Atatea ganduri puerile-mi zboara,
Eu o vreau acasa pe a mea iubire,
Sa o regasesc la fel ca odinioara...
Acum stau si astept ...

Discurs.

Stimati profesori si parinti,dragi colegi,

In acest moment traim intr-un secol in care timpul este foarte pretios, un secol al vitezei. Acest fapt ar trebui sa ne faca sa pretuim fiecare moment.Va mai aduceti aminte anii in care stateati toata ziua afara si jucati ascunselea,bambilici ori elastic ?Va mai aduceti aminte de acele momente in care va loveati si mergeati la cei dragi cu lacrimi in ochi ? Ei bine ,liceul este doar o alta etapa din acest lant al amintirilor. Dupa ani si ani va veti aduce aminte cu drag de pataniile din acest loc, un loc oarecum magic . Magic prin momentele,prin amintirile ce le ofera , prin lucrurile ce te invata . Tot ce trebuie sa faceti este sa deschideti ochii , sa priviti cu incredere in jurul vostru si sa va bucurati de ceea ce aveti,dar in acelasi timp sa nu renuntati la vise . Pentru ca ele sunt motorul vostru momentat , ele sunt cele ce va imping catre un viitor maret ... precum zicea si un mare filozof grec : “ Cel care neglijeaza invatatura in tinerete, pierde trecutul si este mort pentru viitor” ...
Eu unul,pot afirma cu incredere ca liceul m-a schimbat. M-a facut sa privesc viata intr-un mod diferit decat inainte. Am devenit constient de greutatile ce vin,de viata ce o am inainte, de faptul ca “Toate pe care nu le-am invatat le stiu de la scoala.” Si pot zice ca le datorez acest fapt profesorilor din acest loc si prin aceasta cale as vrea sa le si multumesc.
Astea fiind zise nu pot decat sa le urez bun venit noilor nostri colegi,succes colegilor mei de an si sanatate profesorilor si parintilor !

Turnul

          Urc ... Simt zidurile cenusii,cretuite, ce ma apasa din ce in ce mai mult . Doar gandul ca voi ajunge sus ma mai indeamna sa continui. Dintr-o data raman blocat . Vad luminita albastra din capat . Incep sa maresc pasul , sa o apuc , sa ma stiu scapat din capcana zidurilor imbibate de atata suferinta . Fac un pas si totul se deschide . Acel albastru ... acel albastru al inocentei inunda totul ... Doar norii zgribuliti si porumbeii albi mai armonizeaza acel cer monocrom . Totul se imbina atat de perfect incat parea ireal , parca toate erau scoase dintr-o carte de povesti . Inghit in gol si fac doi pasi in fata . Incep sa observ acoperisurile caselor , copaci , oameni . Totul parea atat de mic si totusi atat de mare . Stateam pe balustrada de lemn si priveam in jos ... Atatea suflete adunate la un loc cu un singur scop . Cel de a-si trai viata . De a cunoaste iubirea , de a cunoaste cum e sa speri , sa visezi . Era atat de placut acolo . Nu conta decat viitorul .

          Vantul imi soptea incet in ureche trei cuvinte : Fii fericit ! Viseaza ! Parca vroiam sa il cuprind , sa ii multumesc pentru tot si nu puteam . Nu puteam pentru ca el era peste tot . Mda ... nu puteam ...

          Si asa incet,incet gandul imi zbura la ea,la fata mea cu ochii negri . Imi doream sa fie langa mine , sa o pot tine in brate , sa o pot mangaia iarasi . Dar ea nu era acolo ... era plecata . Imi doream sa o pot rapi si sa o duc intr-o lume unde nimic si nimeni nu mai conteaza . Sa fim doar noi , sa putem zbura sus . Si mai apoi sa cadem si sa murim .

          Dar totul s-a terminat cu o lumina puternica si cu un sunet . Blitul orbitor al unui baietel de vreo 10 ani m-a trezit subit din "tot" . Caci asta inseamna totul pentru mine ...

          Si uite asa am privit ultimul porumbel inaltandu-se deasupra orasului , binecuvantandu-l cu inocenta ...

          De ar fi totul asa de frumos ...

Raceala

Simt cum se scurge incet prin mine,
Ma inunda,vrea sa ma domine,
Incerc sa lupt,sa fiu mai presus,
Dar nu mai pot...vad doar un apus...

Simt cum m-a prins in cercul ei,
Simt ale ei negre idei,
Si ma controleaza incet,incet,
Nu se aude nimic,e tacet...

Zbier,si urlu,totul e bocet,
Dar am ramas iar fara bilet,
Singur cu al meu sadic suflet
Sub a racelii morbid cuget...

Imi aduc aminte ...

Doamne, am vazut-o iarasi,
Am vazut-o din nou,
Acelasi chip, aceiasi pasi...
Ras nevinovat,ecou ...

Imi aduc aminte de ochii ei negri,
Carbune cristalizat in neant...
Privind mereu in fata ca doi actori,
Sustinand iubirea de pedant...

Ii privesc al ei par negru,inchis,
Si imi aduc aminte de acea noapte,
Cum stateam impreuna prinsi in abis,
Si auzeam incet doar niste soapte...

Iar sarutul ei divin , il stiu si acum,
Imi aminteste de tot ce a fost mai bun,
Bunatate in chip de om,fara rau ori scrum...
Doar eu si ea impreuna,o iubire de comun ...

Si o iubesc si ieri si azi si maine,
Si o voi iubi asa mereu,
Fara regrete ori suspine eterne
Zburand incet spre empireu...

O picatura

Privesc un chip,privesc al ei gand,
Ii simt bataia,o aud plangand,
O iau in brate,ii povestesc,
Totul si nimic,asa cum o iubesc ...

Din intuneric rasare mareata,
O picatura, a iubirii mireasa,
Curge incetisor , mangaiere ...
Un gand ramas si o adiere ...

Crima

Vitraliu rosu in sange inecat,
Spart,in chinuri amestecat...
Doar raza de speranta dezvaluie
Rautatea ce vine din camaruie

Intunericul se apropie incet,
Nu mai exista glas,doar tacet...
Doar picuri de sange se observa,
Un zambet sinistru ii conserva...

Capul se imprastie,explodeaza
In mii de cuvinte de dezintegreaza...
Durerea tainuie,ochi muritori
Privesc cadavrul, cersetori ...

Corbi apocaliptici zboara imprejur,
Venerand Rautatea in marele obscur...
Doar Luna de pe cer mai plange,
Cadavrul morbid calit in sange...

Afara ploua incet cu lacrimi de cenusa
Iar Moartea a plecat din nou cu alta papusa ...

Amintiri

~Aleea din fata blocului e luminata de razele difuze ale Lunii.Vantul fosnaie frunzele din copacul din apropiere.Pustietatea inghite fiecare farama de intuneric ramasa,iar greierii isi canta simfonia incet,incet,incet ... ~

          Doar gandul intra in camera celor doi ... Doi copii ce stau imbratisati in pat si se uita la un film ... Dar pare diferit ... Ea ... se uita la monitor ... el ... priveste altceva ... pe ea ... priveste filmul vietii lui ... Amintiri ... Iubire ... Speranta ii invadeaza inlauntrul corpului ... Ideile si visele se framanta in inima lui dand nastere la viata ... La alte sperante,idei,vise ... O mangaie usor iar lupta continua ... Se ridica putin si o priveste ... Ochii ei negri ii invadeaza pulsul ... parul ei ... negru ... sclipire in paradis ... iar mirosul ei ... ambrozie pe Pamant ... buzele ei sacre implora obrazul baiatului. Mii de fluturi zboara prin camera ... Insa doar unul se aseaza langa el ... Era rosu,parea putin diavolesc ... insa el stia ca nu e ... "este altceva ... o noua iu... " ... Si baiatul fusese sarutat ... Atunci fluturele ii invada inima ... Devenind una cu el ... Soptindu-i "Te iubesc!" ...

~Dar gandul era deja departe ... departe ... si doar picuri de apa se mai auzeau incet,incet,incet ...~

Viata

Stau trist cu vinul sec,
Cioburi sparte dintr-un bec,
Masa pustie,farama de metal,
Si Lumea e ca un cristal ...

Lucitoare,sfanta ispasitoare,
Inchisa,vida,credinta nimicitoare,
Doar mijloace,fara sperante,
Doar idei si multe condoleante ...

Iubirea!?Sentiment de faza,
Schimbatoare,mereu in metastaza,
Niciodata vruta,doar fortata
De puterea gandirii irationata...

Speranta!?Senzatie secundara...
Adormita,rascolita,mereu tandra...
Chiar irelevanta,dupa ei,
Insa Necesara in ochii mei...

Salvarea!?Moartea in vacanta,
Plimbandu-se fara greata ...
Fara idei ori sentimente,
Doar foamete si alimente ...

Moartea!?Nimic...doar sfarsit,
Un alt fulg de nea topit...
O alta viata stinsa la aragaz
Arzand Lumea,barfind in extaz ...

Banca

Statea pe margine de drum,
O saraca,abandonata banca...
Ii simt suferinta adanca,
Iubirea ce i s-a facut scrum...

Trec pe langa ea si ma cheama,
Ma alinta si ma dezmiarda,
O mangai,inima ei ii zburda,
Ma asez,o simt,ii e teama ...

O imbratisez si privesc catre apa...
Vantul sacru de amiaza,salcia o bate,
Lacrima lina, vazduhul il strabate...
Ajungandu-mi in palma,mica ca o pleoapa...

Ganduri fara inteles,strabat locul,
Alintate de o iubire fara sens,
Iar Omul linistit,isi pleaca capul,
Stingandu-se in noapte,fara sens,fara sens ...

Poveste

Baiatul si fata se plimbau incet si povesteau despre viitor. Mana ei il strangea tare de brat. Era fericita ca in sfarsit a venit la ea. El era fericit ca a putut-o vedea inca o data. Spera ca acele momente sa nu se mai termine ... dorea ca timpul sa se opreasca si sa o poata privi pentru totdea...
Baiatul se desprinde de langa fata. O prinde de mana si o intoarce catre el. Se uita in ochii ei sclipitori,o mangaie gentil pe fatza, si o saruta. Vise,sperante,amintiri ... toate au disparut . Au ramas doar ei sarutandu-se sub razele lunii ... Au ramas doar doua idei, doua suflete ce s-au unit intr-un tot unitar, zburator, fara limite ... Au ramas doar ei ...
-Te iubesc!sopteste fata cu emotie in glas.
-Si eu!raspunse baiatul uitandu-se in ochii ei inlacrimati.
Sarutul lung ii apropiase tot mai mult.El isi plimba mainile in parul ei.Ea il lua in brate.Statura cateva momente acolo, imbratisati in liniste totala . Doar inimile lor se auzeau batand incet , ca un ecou .

Don't you care?

Blowing wind,reached my vow,
So I camed back to you again,
To touch my destiny now,
And to get back my gain...

So closed eyes,i see at you,
Forgeting times that where,
I dare to ask you : Don't you care?
About those two?

Baby i missed you ...

So Don't you care ? ...
How time has passed us away,
And brought me to decay ?

Don't you care ? ...
How everything has changed,
There are no wishes,no hopes?
Only destruction and some tears?

Baby i miss you ...

But there will come a time,
When everything will come across,
A time of forgiveness with no loss,
Only with victimless crime ...

Baby i will miss you ...

Adio

Suflet?Amintire?Totul e uitat de gand,
De un suflu rece al vremii plecate
De ale tale triste idei intunecate
Spuse incet fata cu ochii plangand...

Lumina neagra,joaca flacara in mine,
Trozneste si se-neaca in puterea ei...
Creste si se zbate, totul ii apartine,
Transcende in lumi uitate de obicei.

Era trista,cu ochii ei negri plini,
Ochi ce au fost rupti de realitate,
Plini de iubiri neconditionate,
Si ingreunati de povara multor ani...

Avea buze subtiri,la atingere placute,
Tanjind dupa un sarut adevarat,
Dupa timp pierdut si regrete,
Dupa acel moment pe viata neuitat...

Si inima-i incoronata cu spini,
Fiecare durere simtita o hrani...
Sangerand,primind puterea nemuririi,
Ea lasa totul in mainile marii...

Se intoarce,il priveste,
Lacrimile de pamant se lovesc,
Mai ramane doar gandul omenesc,
Si Adio lume de poveste...

Lacrima

Moment dulce,trist si amar,
Lacrimi multe,in care dispar...
Sperante moarte,apar inviate
De o vorba dulce si aparte...

Lacrima,durere sfanta,
Alei fara fata,te incanta,
Intunericul te aprinde
Te macina si te cuprinde ...

Raza cristalina,de moft uitata,
Ochi caprui ascunzi,e minunata,
Buze rosi,fara glas ori viata,
Par negru,legat cu o bentita...

Regrete verzi si albastre
Prelingandu-se printre astre,
Peste albe taramuri se ating
Unde in etern incet se sting ...

Parents ...

Beautiful day of summer,
When every boy is more charmer,
I arrive to my sweet home,
To my birthplace,in Broome.

I entered the old house,
My dear mother was waiting...
Brown eyes,tears of crying,
Were waiting me,and a mouse...

Father was laying in the middle,
Tears from Heaven drown me,
He was white,he was pale,
He was gone,my father Louie...

Totul

Timp de vara asteptat,
Ai sosit vant de adio...
Ramuri de brad au innoptat,
Ascultand incet la radio...

Nor din cer rupt adanc,
Pluteste metamorfoza-n aer,
Incaleca saua,un prunc,
Parul ii zburda,prin eter...

Nuanta inchisa,aceasi culoare,
Gand ferice,caldura multa,
Privire fixa,raza de Soare,
Tare inchisa si usor oculta...

O printesa in mijloc de noapte
Sta pe banca si aude...soapte,
Se cutremura pamantul usor,
Asteptand acel tainic ajutor...

Printesa mea iubita,
Ii sopteste acea fantoma,
Nu pot fi cu tine acuma,
Inima mea e zdrobita ...

Sunt fara viata,fara tel,
Sunt precum un mic vitel,
Sortit pierii , lipsit de vina ,
Zdrobit,macinat,mancat la cina ...

Asa ca nu plange, iubita mea ,
Lasa amintirile aici cu noi ,
Zambeste soarelui, si noaptea ,
Speranta ne va salva pe amandoi ...

Cand vei reusi , totul sa-l ai ,
Haide la mine , imparatia ne asteapta,
Impreuna noi doi vom fi in Rai ,
Si-ti voi spune cuvinte dulci-n soapta ...

Iubeste lumina,iubeste intunericul,
Iubeste visul, iubeste vantul,
Iubeste apa , iubeste pamantul,
Iubeste inima , iubeste totul ...

Plimbare

          ~ Plimbare ... rece ... miezul noptii ... singur ... aproape singur ... ganduri si sperante ... un sentiment puternic ... doi ochi si o privire ... este totul o minciuna , o amageala ? ~

          Pe aleea ce ducea spre centru mergea ratacit un baiat.Ratacea spre noi sperante,spre o lume mai buna , spre nicaieri . Valea se auzea suruind incet , in stanga , iar in dreapta copacii ametitori te speriau . O banca , un regret . Isi dorea sa fie cu ea, sa o aiba langa el. Sa poata sa stea amandoi pe banca si sa-si aminteasca ce naivi au fost cand ... Isi dorea sa o priveasca , asa cum doar el o facea . Isi dorea sa ii atinga pielea alba , sa-i spuna incet la ureche " te iubesc " . Isi dorea sa o simta cum ii cuprinde mana , cum il saruta ... Dar nu ...

          Baiatul merse la banca . Se aseza sfios pe ea . Aceasta scartai incetisor . I se paru ca ii aude vocea . Poate a fost o adiere ... Incepe sa isi plimbe degetul pe banca , sa o mangaie . "Oh,banca,banca, daca ai stii tu ce draga imi e ea ... Daca ai primi-o si pe ea aici langa tine ... si langa mine ... oh !" . Baiatul inchise ochii si o vede . Parul ei negru, dreapt, doi ochi limpezi precum roua unei dimineti de primavara, buzele dulci precum nectarul zeilor de mult apusi. Vocea ei, o binecuvantare, atingerea ei un fior cuprins de nebunie ... iubirea ei,de nepatruns ... Astfel o vedea el pe ea, de cate ori se intalneau...

          Si cuprins de melancolie,baiatul se ridica, o mangaie pentru ultima data si isi continua drumul ...

          Stele lucitoare se leagana pe cer. Incepe sa le cuprinda frumusetea, sa le vorbeasca cu duiosie : " Drage stele , in lumea asta crunta exista o raza de speranta ... Va rog luminatii calea ei, deschidetii inima si aveti grija de sufletul ingerului meu... " . Stelele raspund rugamintelor , si ii lumineaza ochii lui caprui . Straluceau intens in negura noptii . Pareau atat de puri , de inocenti , dar totodata si plini de greutati si suferinte . Aveau atatea lucruri de povestit , amintiri ce incercau sa evadeze .

          ~ Lumina felinarelor incepe sa dispara odata cu inaintarea spre padure ... "Dragi copaci ai eternei vieti, tineti minte si plangeti a mea iubire . Povestiti-le celor ce vor veni, chiar si paganilor de al meu odor , facetii sa iubeasca , sa daruiasca si bucurie sa primeasca ... " ~

          Incepe aleea lunga din padure ... copacii se apleaca induiosati de puritatea baiatului . Dar el ramane tot in lumea lui , singur ... cu ale lui vise , sperante si sentimente ...

          Si asa trist fiind , ridica privirea pentru o clipa . Inima ii bate cu putere . O vede! Nu stie daca e ea sau e o iluzie . Poate nu-l intereseaza . Fuge catre ea, sa o cuprinda , sa o stranga , sa-i spuna "te iubesc,fat-o!". Dar fiecare pas spre ea, o indeparta tot mai mult ... Cand si-a dat seama de acest lucru, era prea tarziu . Ajunse la capatul aleii ... ea s-a intors in inima lui.Disperat,baiatul cazu in genunchi ... Lacrimi fierbinti ii invadau obrajii. Era neputincios ... Nu stia ce sa mai faca . Nu stia cum sa o gaseasca ...

          S-a ridicat incet,stergandu-si lacrimile . S-a intors , a aruncat o ultima privire " aleii " si si-a continuat drumul cu aceeasi dorinta in inima . Aceea de a-i putea zice "Te iubesc!"

          Aleea a ramas parasita ...

Razboi

Tărâm al nebuniei,
Loc de moarte fericit,
De tăcere e adâncit
Şi stau goale alei...

Un sunet,de viaţă nimicit,
Şi un alt mort dezmeticit...
Ură sacră şi putere,
Aduce Moartea în adiere...

Negru şi gri,şi iarăşi negru,
Culori ale luminii de amiază...
Nimic şi nimeni nu e integru,
Toţi fug şi plâng de groază...

Salvarea vine,ajunge şi moare,
În faţa ta de glonte crăpată...
Sânge pretutindeni,iubire psihopată,
Stă şi priveşte o admiratoare...

Corbi negri de Apocalipsă aduşi,
Cântă al meu vers plin de păpuşi,
Marionete şi prostioare bucuroase,
Moarte şi frumoase...

Strigătul ultimului se stinge-n vânt,
O dată ce e rostit şi ultimul cuvânt...
Şi astfel războiul s-a terminat,
Lăsând Nimicul laolaltă adunat...

Timp

Pe taramul de lumina intunecat,
Infinit si de ganduri secat,
Sta un copil , cu capul aplecat,
De sentimente puternice inecat...

Isi ridica capul indurerat,
De al oamenilor puritate,
De-al sentimentelor imaturitate,
Sufera cu ardoare,suflet alterat…

Priveste spre nemurire,
Un pas si totul se pierde ...
Dar este condamnat la agonie,
Sa ingrijeasca de omenire...

El este supranumit Timp,
Timp pierdut,Timp iubit,
Timp pretios,Anotimp,
Timp indelungat,albit...

De ce?

          Simtindu-se ciudat, baiatul merse la el in camera.Isi luase perna din pat, si-o aranja confortabil si se aseza, stand intins si cu picioarele pe scaun. Statea acolo singur, cu o minte fara ganduri. Atunci se intampla.Inchise ochii.Chipurile ii invadara mintea.Se schimbau ametitor de rapid.Dar dintr-o data o fata ramane.Inima lui tresalta.Imaginea se mareste... e "ea" ... Ochii "ei" il cuprind.El o vede ca in prima zi.Un inger trimis pe Pamant ... Lacrimi cristaline se aduna in ochii lui.Le simte,dar este paralizat.Toate momentele in care a vazut-o,in care s-a gandit la ea,ii apar ca intr-un album deschis ...Dar deschide ochii in speranta de a o vedea...Isi doreste sa nu fi facut asta niciodata ... Intinde mana dupa ea,parca sa o cuprinda.Nu vrea sa o lase sa plece. Dar ea dispare... Ochii ei inlacrimati s-au dus....
          Doua lacrimi ratacesc pe obrazul baiatului.Acel gol se instaleaza confortabil.Mii de idei ii trec prin minte.Incepe eterna discutie,eternul conflict ... cu cea mai simpla intrebare ... "De ce?" ... De ce eu ? De ce e "ea" cea aleasa ? Exista oare soarta si noroc ? De ce sunt batut de ele astfel ? De ce nu pot avea o sansa , de ce? Apoi cu un bocet stins se aude iarasi : De ce eeeuuu ? Lacrimile izbucnesc si sunt spulberate de palmele descatusate ale baiatului.
          Se face liniste . Baiatul sopteste 2 cuvinte . Incepe sa le repete mai tare . Te iubesc ! Te iubesc ! Te iubesc ! Auzi fat-o ?! Sa stii ca te iubesc ! ... Dar el stia ca ea nu il auzea . Nu avea cum ... Si nu avea cui sa-i zica te iubesc ... Totusi,reusise sa-si miste mana si sa si-o puna pe piept . Isi simtea inima batand . Iii venea sa si-o scoata si sa o intrebe : "De ce? De ce "ea"? De ce acum ? Acum cand stii ca pare aproape imposibil !"
          Privirea ii ramane fixata pe perete.Incearca sa si-o imagineze langa el.Incearca sa o simta aproape.Dar un fior rece il trezeste pentru o clipa.Baiatul isi intoarce privirea spre geam.Un caine latra ... Se ridica si se apropie de geamul larg deschis . Aude sunetul facut de greieri . O pisica toarce in balconul vecinului. Isi indreapta privirile spre orizont sperand sa captureze o speranta , inca o raza de lumina . Dar e bezna ... Gaseste doar raul si nesimtirea din lume ... Gaseste vorbele urate scuipate de dobitoci ... Zgomotul de masini ii adanceste contemplarea . Se apleaca in fata . Inca un pic si va cadea . Inca un pic ! isi zice el in gand ... Aerul rece ii vor inunda plamanii facandu-l sa nu mai simta durerea.
          Pare strapuns de ceva.Nu o poate face.Nu o poate lasa pe "ea" ... Incepe iar conflictul ... De ce apare tot timpul ea? De ce raportez totul la ea ?! ... Si din nou, acelasi raspuns ... Pentru ca o iubesc,sopteste incet el ... pentru ca o iubesc ... Alt rand de lacrimi cad ... De aceasta data trei etaje mai jos ... urmand sa dea nastere unui inceput , unei fiinte ...
          Iar mintea ii devine vida ...

Steaua

O raza de lumina se prelinge,
Peste al meu dor de viata,
Inima adanc mi-o atinge,
Si de ale mele gene se agata...

Steaua ei imi sopteste incet,
Doua vorbe de ilustru poet...
Ma cheama si ma dezmiarda,
Iubirea mi-o aplauda...

O indragesc pe fata asta draga,
O iubesc...inimia imi alearga...
Dupa sperante si sentimente adanci...
Precum ieri si azi si atunci ...

Se coboara la a mea fiinta muritoare,
Intr-o caleasca de aur plutitoare,
Ai mei ochi vrea sa ii priveasca,
Sa ii intalneasca si sa ii iubeasca...

Iar acea privire pamanteasca,
La zori de zi sa se iveasca,
La ureche sa ii spuna:te iubesc,
Mai mult decat orice lucru pamantesc...

Dar ea pe bolta cereasca traieste,
Rece si fara mine incet apune
In ochi lunii mereu ma regaseste,
Dar incet ea se descompune...

Camera mea

Gandul zboara si se prelinge,
Peste ai mei pereti ilustri,
Se incinge si se impinge,
De ai mei pereti albastri...

Se zbate,vrea sa scape,
De a nebuniei adiere,
De a inimii putere...
Dar dominatia ei e aproape...

Galben si albastru,
Nori gri se zbat,
Gandul e abandonat
Si e legat cu capastru...

E dus la moara de ciorne,
E macinat si e dospit
Pentru ca el se cerne
Singur si negru murdarit...

Meritam?

Tristete amara,intr-o aventura,
Creierul urla,si se dezmiarda,
Impreuna cu inima ce tremura,
Incet,incet se zbate-n zgarda...

Zboara la luna,pe sosele,
Trece printre aceste stele,
Ce duc dor de ochii fetei,
Si de atingerea fina a boltei...

Ploaia se porneste p-asta lume,
Norii acopera,se zguduie de zbuciume,
Cerul se lasa pe pamant
Batut de al nost' aspru vant...

Doua lumini la capat de drum,
O ambulanta,si o fata,
Priveste pe margine abandonata,
Cum totul s-a facut scrum...

Cum visele se naruie,
Cum dragostea e spulberata,
Speranta oare chiar trebuie?
Trebuie iubirea sa fie curata?

Meritam noi astfel de momente?
Doi ochi inlacrimati si accidente?
Doua buze in sange inecate?
Si lacrimi de bunatate?

Pericolul in colt ne asteapta,
Sa ne cuprinda in al lui sicriu,
Sa ne multumeasca-n soapta,
Si totul sa se faca alburiu...

Ziua ta mamica mea

Primavara a venit aseara,
Ghiocei bravi incep sa apara,
Prin padurea de flori pictata,
De acuarele si ciocolata...

Si asa incet a venit,
Ne-a cuprins si ne-a ademenit,
Ziua ta mamica mea,
Fiinta ce din toate ne uimea...

Si in dar de ziua ta,
Baiatul iti va darui ce-si va imagina...
O poezie ce te v-a incanta,
S-o floare ce te va lumina...

Si-ti va spune la multi ani,
Draga si iubita maica,
Iti va privi ochii tai buni,
Si-ti va darui o iubire antica...

O fata...

Demult,in noaptea mea,
Vedeam o fata ce ma iubea,
Si eu ei ii cantam,
Despre ochii ce ii priveam...

Ea era singura fiinta,
In ochii mei,o printesa,
Careia i-am jurat vesnica credinta
Printr-o privire confesa...

Doi ochi,o privire si o minune,
Au fost de ajuns sa ajung sa zbor,
Sa sper la a mea viziune,
Sa ratacesc si sa te ador...

Sa nu-ti uit ai tai ochi,
Al tau par,al tau miros,
Ale tale buze,sarutul calduros,
Si al tau suflet stravechi...

A ta iubire sa ma cuprinda,
Sa ma arunce si sa ma prinda...
Sa imi zambeasca in taina,
In suflet sa-mi faca lumina...

Si ei i-as darui mereu,
Soarele si luna mea de pret,
As fi al ei zmeu,
Si as fi al ei cantaret...

Un inger

Afara cerul e intunecat,
Luna e sus pe cer...
Eu in geam stau auster,
Si ma gandesc la un inger...

Acei ochi,acea privire,
Ochii m-i cuprinde cu iubire,
Acel zambet , acele buze
Pe veci vreau sa dureze...

Acea fata , acel inger ,
Din cer cazut pentru mine,
M-a lovit cu un fulger,
In inima-mi ce o detine...

Un baiat si o fata...

Intr-o noapte intunecata,
Sub cerul pictat in acuarele,
Stateau si se priveau sub stele,
Un baiat si o fata...

O privire indelungata...
El in ochii ei se scufunda,
Se adanceste si se afunda,
Si ambii sunt loviti de o sageata...

Iar apoi apar doi ochi inlacrimati,
Deasupra buzelor ei cristaline,
Sub ceruri de iubire pline
De ai lui ochi neintelesi animati...

El vroia sa ii zica tot,
Sa-i multumeasca pt ca exista,
Sa o iubeasca pe micuta folkista,
Si inima-i sa-si opreasca din clocot...

O iubire si un sarut,
Doi ochi si o privire,
Sa se cunoasca-n nemurire,
Sa se uneasca asa cum au vrut...

Doi ochi si o privire

Doi ochi si o privire,
             Imi sunt de ajuns acum,
Doi ochi si o iubire,
             Sa fiu strapuns oricum,
Doi ochi si o privire,
             De a ta iubire,
             Si de a mea nesabuire...

Doi ochi si o privire,
             Ma ating mereu pe mine,
Doi ochi si o iubire,
             Esti cea mai frumoasa din regine...
Doi ochi si o privire,
             Totul se rezuma la a ta iubire...
Doi ochi si o iubire,
             Si la a noastra intregire...

Doi ochi si o privire,
             Eu i-as imbratisa,
Doi ochi si o iubire,
             In spatele tau m-as furisa,
Doi ochi si o privire,
             Un zambet si o iubire,
Doi ochi si o privire,
             Te iubesc,o zabovire...

Doi ochi si o iubire,
             Ma alinta mereu pe mine,
Doi ochi si o privire,
             Nu as pleca de langa tine,
Doi ochi si o privire,
             Le-as jura iubirea mea,
Doi ochi si o iubire,
             Sa simt din nou cum ma atingea...

Doi ochi si o privire,
             Sunt cu mine mereu,
Doi ochi si o iubire,
             Sunt tot ce vreau acum,
Doi ochi si o privire,
             Sa zburam spre empireu,
Doi ochi si o iubire,
             Sa ne urmam al nost' sincer drum...

Amor

A fost odata,ca niciodata,
Un flacau viteaz si harnic
Ce avea un cal cam amarnic...
Si ei impreuna au plecat indata...

Sperau sa prinda dragonul cel rau,
Sau pe capcaunul natarau...
Dar au reusit ei oare,
Zmeul sa-l impunga cu magica scobitoare?

Pe cuvantul meu de povestitor,
Ce am fost chiar si cersetor...
Am sa va zic o mare fapta
Despre a flacaului eterna lupta...

Intr-o zi de timp pierdut...

Cum calarea al nostru erou,
Intra intr-o magica padure,
Unde zareste un rege-fluture,
Spanzurat precum un tablou...

Cu doua aripi de catifea,
Ce ii jertfeau iubirea,
Dragostea de a putea zbura liber
Ca orizontul sa-l atinga-n aer ...

Si ajutor primeste dragul fluturas
Tanarul il duce pe imas,
Unde-l apara timp de sapte zile
De rele si hainele acvile...

Revenindu-si admiratul rege,
Pe erou il rasplateste
Oferindu-i antenele-i vitrege
Spunandu-i ca aripi ii vor creste...

Multumind,tanarul Amor,
Se urca pe cal si isi continua,
Drumul sau de luptator,
Spre gloria deplina si povestea noua...

Si trecand pe sub o cascada,
Vede o platica,parasita pe mal...
Se gandeste:O ce buna prada!
Dar sufletul il apasa si-l pune-n apa pe saracul animal...

Miraculos,o frumoasa craiasa,
Din apa se scoala si iasa...
Pentru a-i multumi ea s-a ivit,
Pentru ca magicul cadou sa-i fie daruit...

Un solz si un sarut,
Tanarul print a primit
De la craiasa apei fermecate de uit
Si de iubire parasita de mult...

Un solz magic de cristal,
Ce in apa pe eroul il transforma,
Dar folosit inuman,putea fi chiar fatal,
Precum saraca platica o afirma...

Tanarul Amor,multimise si pleca,
Spre taramuri de mult uitate,
Undeva foarte foarte departe...
Intr-o lume azteca...

Aici,ghiciti cu cine se-ntalneste?
Cu insusi lupul cel rau din alta poveste...

Cel cu urechi mari si ascutite,
Pentru ca vorbele sa-i fie auzite,
Ochi mari si bulbucati,
Pentru a nu fi uscati,
Cu gura mare si acel ranjet
Cu acel magnific rau zambet...

Intalnindu-l,afla ca e la ananghie,
A mancat de la zmeu o oaie balaie...
Si acesta s-a hotarat sa il manance
Impreuna cu cateva romance...

Auzind asa ceva,al nostru tanar,
Si-a luat lunga sabie si marele buzdugan,
S-a dus ca un mare erou sa faca adevar,
Si a rupt totul ca un adevarat uragan...

Iar moartea rapusului zmeu,
A adus vestea pana la regatul meu,
Si am fost interesat mai mult,
De acest tanar puternic si cult...

Si continuandu-si Amor drumul,
Spre un alt taram cu noi dorinte,
Ajutand tot omul
Si pe el de fagaduinte...

Si calarind el trop,trop,
Vede intr-un turn inalt de nori ascuns,
Doi ochi,ce ii sunt de ajuns,
Sa se-ncumete intr-acolo in galop...

Ajuns la fermecatul castel,
Afla ca e pazit de un biet catel,
Si de un maret dragon zburator,
De foc si razboi iubitor...

Si iarasi se angaja,eroul nostru,
Intr-o lupta de trei zile si doua nopti,
O lupta crancena intre cele doua puteri
Intre binele si raul ancestru...

Foloseste antenele,
Aripile si le flutura,apa in acuarele,
Il ajuta loviturile sa le evite,
Multumind dragelor fiinte iubite...

Si ridicand buzduganul retezat,
De al dragonului pumn cristalizat,
Doar sabia cu rune,aluneca usor,
In inima rece a dragonului rapus de Amor...

Se zice ca pamantul s-a cutremurat,
Lighioanele au urlat,
Cerul s-a spintecat,
Si un inger i-a multumit induplecat ...

Nimenea nu stie cu exactitate,
Doar eu si cu ale mele citate ...
Deci cuvantul mi-l rostiti,
Pentru a fi cunoscut si de cei nesuferiti...

Revenind la povestea noastra,
Trebuie sa amintim,
De frumoasa printesa in rochie albastra,
Si cu acel zambet intim...

Cum privirile cei doi si le-au incrucisat,
Vroiau sa se uneasca,sa se sarute,
Ca doua suflete de mult uitate...
Si oprite de acest timp neinduiosat...

Astfel peste prezent ei trec,
Jurandu-si iubire vesnica...
Ochii le stralucesc intr-o maniera tainica
Si cei doi in etern se privesc precum un cantec...

Si iubirea lor se contopeste...

Dealtfel se zvoneste ca cei doi au trait,
Pana la adanci batranete in acel loc,
Ramas mult timp nedescoperit,
Si cu inima plina de al iubirii foc...

Chip

Doi ochi senini lumea mi-o incanta,
Prin alura lor nevinovata,
Sunt plini de o minunata viata
Si toata suferinta mi-o alinta...

Ma urmaresc cu gingasie,
Cu o dorinta nemuritoare,
O putere incredibila de culoare,
Si un suras nevinovat de duiosie...

Iar acele buze simple,de vis,
Care ma adorm dinadins...
Doar vorba ei dulce ma trezeste
Cand de tine imi aminteste...

Cu sufletul ei sincer si puternic
Ma indruma-n orice clipa
Si as vrea sa ii ofer o tulipa
Si sa ii multumesc in timp vesnic...

Dragoste de patrie

Cer senin,iubire-n aer,
Copacii canta o ceremonie,
Eu la o lume buna sper,
Iar afara vantul zburda-n armonie...

Privesc in stanga,spre codrul vesnic,
Amintiri frumoase ma alinta,
Ma dezmiarda si ma incanta,
Dar eu ma-ndepartez sovaielnic...

Privesc in dreapta,spre casa parinteasca,
Mama si tata-n poarta stau
Eu plec si ii las sa le povesteasca
La ai mei copii de-al lor flacau...

Privesc in spate la a mea iubita,
Cu lacrimi in ochii ei plini de iubire,
Inima ma-nteapa parjolita,
De un dor amarnic si o amagire...

Privesc in fata la al meu crud destin
O moarte sigura in lupta ma asteapta,
Dar soarta e scrisa in acest timp hain,
Si eu pot schimba aceasta lupta...

Deodata cu o mare putere,
Cadavre stau si se asculta,
Iubirea e peste tot,chiar salta,
Pe campul plin de durere...

Si cand totul s-a terminat,
Mama,tatal,sotia si copii in van asteapta,
A lor erou demult a fost condamnat
La o viata de mizerie neintrerupta...

Un glonte

Stau de veghe,intr-o lume ciudata...
Meditand la ce e greu si drept...
Ma gandesc la tine,si deodata,
Privirea eu spre geam mi-o indrept...

Un inger trimis pe acest sec pamant,
Se iveste in geam plangand...
O privesc pe minunata fiinta cu trupul bland
Si imi aduc aminte de al meu legamant...

Acel vesnic lung juramant
Al prieteniei armistitiu gand...
Dar nebunia rasuna in inima iubita
In mintea mea ce zbiara si se agita...

Si astfel se termina un capitol
Din viata unui tanar bleg...
Incepe si se sfarseste cu un pistol
Cu acele amintiri ce cu greu se inteleg...

Un glonte e de ajuns,pentru fericire,
Pentru a dainui in nemurire,
Cu ale mele ganduri vesnice,
Si ale tale vorbe magice...

Tristetea

O tu tristete,stare de amorteala,
De ce esti tu pentru el o momeala?
Nu te-nduri de a lui durere?
Si de a ei amarnica parere?

Si tu faradelege ce te areti in lume,
De ce trebuie sa judeci nedrept
Sa aduci inimii atatea buciume,
Atata ura si idei de intelept...

Si tu Timp,ce momente ne rapesti,
De ce pleci asa si ne ametesti?
De ce furi tot ce e mai frumos
Si vrei ca totul sa fie de prisos?

iar tu Fericire,sentiment batut de vant,
Ai plecat de pe acest trist Pamant?
Nu te-nduri de a nostru bocet plangand?
Nu te-nduri sa ferici al nostru gand?

Amintire

O parere,o enigma,o durere,
S-a izbit in cer de o placere
O scanteie s-a stins in neant
A apus in cel mai trist alint...

O amintire,un gand,o vesnicie,
Naruie sperante si credinte,
Se sparge viul in mii de cuvinte,
Si se pierde totul in tainicie...

O privire,un moment,o amagire,
Se amesteca,se aduna intr-una,
Izbucnesc,lacrimi de pretuire,
Negre,galbene,chiar rosie,una...

Intrebari...raspunsuri ... nu !
O banca,un simplu numar : unu...
Suspine,lacrimi si durere,
Unde bate incet o adiere...

Dumnezeul de a doua zi

Am fost ieri la o piesa de teatru modern : Dumnezeul de a doua zi . A fost cu Claudiu Bleont . Sfarsitul a avut o tema filozofica . Domnul Bleont a tinut un monolog foarte frumos ... Ne indemna sa nu trecem de la o iubire la alta ... Sa nu incercam sa ne cautam astfel dragostea ... Ci sa ne axam asupra unei persoane si sa ii oferim totul . Sa ii aratam cat de mult o iubim in fiecare zi , fiecare moment . Asta pentru ca viata se termina prea rapid , si toti fugim dintr-o parte in alta ... Si pierdem lucrurile cele mai esentiale ... sa iubim cu adevarat . Sad but true ! Mie mi-a placut tare mult . Speram sa fie si alte persoane acolo . Poate ca invatau si ele cate ceva despre cum e a trai,a iubi si a muri ...
Peace be in your souls tonight!

Basm negru...

Cand totul este acoperit de Intuneric,
Lumea se transforma in epic,
Visele devin cosmaruri,
Pline de lupi si balauri.
Singura speranta moare in infinit,
Odata cu stingerea eroului la sfarsit....

Principiile lumi

Tristete,ura, si mai ales razbunare,
Sunt sentimentele ce tin Pamantul intr-o continua formare.
Fara ele totul ar fi prea frumos.
Fara lupte,fara chin sau suferinta,
Oamenii ar ramane fara credinta.
Asa ca pana vom vedea drumul luminos,
Trebuie sa ne luptam cu cel intunecos....

Un zambet

Totul a inceput cu un zambet...
Un zambet si niste litere magice din alfabet...
Un alfabet citit intr-o zi frumoasa de februarie
Si o zi cu o speranta rupta din copilarie...

O speranta aprinsa de un foc mistuitor,
Un foc al pasiunii si al unui simplu actor...
Actor fiind eu insumi,in orice zi,
A unei vieti pline de oameni avizi...

Oameni ce parvin spre infinit,
Pentru ca eu sa fiu bantuit,
De acele sentimente curate si inocente,
De acele neajunsuri sufletesti si aparente...

Multi se intreaba cum e a iubi,
Multi nu stiu acest sentiment
Dar eu sunt un alt complement
Si visez mereu la acei ochi superbi...

Doi ochi si niste simple buze
Se unesc pentru a da lumii sens,
Un sens fara cauze si lucruri confuze
Doar o iubire de consens...

Si totul se sfarseste cu un zambet...
Cu acele cuvinte din a baiatului caiet...
Compuse din bunatatea copilariei
Si acel suras pur al nebuniei...

Please let me introduce myself

O clipa

Sub un nuc uitat de gand,
Peste a florilor mireasma
Stai intinsa si te uiti la cerul bland
Si se aude o voce fantasma...

Eu stau si te privesc
Parul tau negru ma alinta,
Iar de cand buzele ti le zaresc,
Un vis din suflet ma framanta...

Ma privesti putin uimita,
Dar eu in ai tai ochi ma adancesc
Si ma simt prins in a mea vraja voita
Si din nou acei doi ochi mi-amintesc...

Cu pasi inceti te apropii
De a mea fiinta plutitoare
Nu mai am control,nici principii,
Si simt ca esti a unui vis creatoare...

Atingerea ta ma face sa tresar
Din al meu vis rar
Imi dau seama ca iubirea doare!
Si ma intreb eu oare
Este asa ceva posibil?
Sunt eu destul de nobil?!

Ochii nostri se contopesc
O iubire patimasa ei planuiesc,
Dar timpul iar se opreste dement,
Pentru a nu pierde acest unic moment...

O clipire e de ajuns
Ai disparut si te-ai ascuns
Dupa a mea inima ce ai strapuns...

O clipa batuta de vant
Si o amintire in neant...

Si totul a inceput

Si totul a inceput cu un simplu blog ... O noua era , o noua istorie , o noua carte ce urmeaza a fi citita de alte persoane . Sper doar ca ea sa fie citita cu multa admiratie,compasiune, cu multa atentie si iubire... Chiar daca multa lume are parte de multe nefericiri in viata , aici este locul unde se poate destinde , pentru a nu renunta la lucrurile cele mai de pret : viata,persoana iubita si sanatatea! Va doresc tot binele din lume,al vostru strain ...

Fericire

Te regasesc in orice umbra
Ce se asterne pe pamant
Intr-un cuvant rostit in soapta
Spre nicaieri adus de vant

Te regasesc in orice clipa
Care se scurge efemer
De-a lungul timpului aripa
Intre dorinta si miste.

Ma gandesc mereu la tine
Fericirea mea de-ai fii
Fericire care vine
Si se duce-n orice zi

Te regasesc in orice zambet
Intr-un suras nevinovat
Ramas pe buze ca un fosnet
Ca un cuvant neterminat.

Te regasesc intr-o privire
In care ziua nu s-a stins
Infiorata de uimire
Si visatoare din adins

Una dintre melodiile mele preferate :D

Speranta

Intr-o noapte tarzie,
Pe o alee pustie
Sta un baiat si asteapta,
Un sarut si pe frumoasa fata…

Fulgi de nea incep sa cada
Peste o inima ce asteapta,
Un sarut ramane ca dovada,
Si un te iubesc se aude-n soapta…

Mana ei rece il atinge,
El in ochi o priveste
Si iubirea lor rapid creste…
Dar afara tot ninge…

Buzele ei sunt atinse de nea
Cu o alura fina de catifea
Si cei doi incet se saruta
Pentru a uita de viata crunta…

O lacrima pe obrazul lui se vede
Si incet in jos i se scurge…
Ea isi lasa capul pe pieptul lui aprins
Si il tine aproape cuprins…

Dintre nori luna se arata,
Cu a ei vraja ciudata,
Cei doi se imbratiseaza
Si la etern impreuna viseaza…

Iluzie

Cand umbrele te-nconjoara ,
Iar afara ceata se lasa,
Linistea te omoara …

Salciile incep sa planga,
A lor vesnica pedeapsa,
Corbii incep sa zboare,
Spre o noua destinatie destul de aproape
…de a mea inima departe…

… undeva spre Soare…

Incep sa privesc in neant,
Sper ca pe tine sa te zaresc,
Dar totul e deprimant,
Si eu nu vreau sa te parasesc…

Vei dainui in a mea inima,
O vei face sa bata constant,
Ii vei da o anumita rima,
Pentu a-ti ocupa locul in neant..

Te privesc cu dragoste,
Chiar daca stiu ca esti o iluzie,
O fata cu parul brun si buze triste,
Vei ramane a mea fantezie …

Alaturi de Tatal Ceresc,
Iluzie … Te Iubesc …

Septembrie

Plopii sub a lor varsta,
Isi pleaca maretele coroane,
Vantul pur si lin insista,
Corbii trec in multe coloane …

Stau pe banca de timp parasita,
Singur si trist la tine ma gandesc …
Te vad si vreau sa iti zic : te iubesc…
Dar tu ramai putin uimita

Si incet ma parasesti…

O frunza lin se coboara
Pe al meu umar ma apasa,
Ma intorc si te vad la fel de frumoasa,
Esti tot langa mine,zeita rara…

Buze rosii,piele de catifea,
Ochii tai,doua astre,
Scriu in etern iubirea mea,
Pe veci unite,inimile noastre …

Secretul

In camara intunecata,
Sub podeaua carbonizata,
Sta un cufar albastru,
Care tainuie un mare dezastru…

Discordie,zeita venerata,
Vino tu in asta lume minunata,
Cufarul magic tu deschide,
Nebunia si haosul ne vor cuprinde …

Ura noastra se va aprinde,
Aici dusmania se va destinde,
Peste acesti oameni simpli si solemni,
De acea dragoste nedemni…

Nu stiu...

Nori adanci se aduna,
Casele incep a tremura,
La venirea furtunii,cerul murmura,
Prevestea o noua cununa…

Stau in casa si ma uit afara,
Nu stiu ce s-a intamplat,
Iubirea mea s-a facut amara,
Sufletul mi l-ai uitat…

…Am nevoie de o tigara …

Nu stiu de ce ai plecat,
Cu lacrimi in ochi m-ai lasat,
Zicandu-mi la revedere…

…Am nevoie de o bere …

Nu stiu cum ai putut,
Sa ma lasi singur ca pe un substitut,
Sa pleci de langa mine,
Sa ramai doar o amintire …

O sansa

Umbrele ma-nconjoara,
Corbii tai afara canta morbid,
Gandurile de odinioara ma omoara…

Incet pieptul mi-l deschid,
Las totul sa zboare,
Sentimentele sa-mi plece
Dar vor ele oare?
Avant sa-si ieie si sa se inece?
In aceasta lume rece?

Crunta viata da-mi o sansa,
Ca visele sa mi se-ndeplineasca,
Sa pot sa-i zic te iubesc la tanara frumoasa,
Si iubirea noastra in etern sa traiasca …

Da-mi o sansa pentru nemurire,
Sus pe cer sa putem dainui,
Alaturi de Sfintele Astre,
Impreuna sa putem muri…

Zeita

Noaptea cu a ei privire,
Lasa un nor de ceata peste preerie
Si cu mare uimire,
Un baiat sta si se gandeste la nemurire …

Dar cand zeita i se arata,
Cu parul brun si ochii ce te cheama,
O mireasma ciudata se simte
Parca pentru a-i aduce totdeauna aminte…

Gandul la iubire repede ii zboara…

Se apropie sfios de ea,
Inghitind in sec ii intalneste privirea,
Si vrea sa ii spuna doar doua vorbe:Te iubesc!
Dar emotia il cuprinde si-l tine strans…

Inima incepe cu putere a-i bate
Si desi isi da seama ca au fost vise desarte
El nu se mai poate opri din plans …

Gand

Noaptea cand stai si te gandesti,
Si intr-un abis colosal te adancestim
Nu stii ce sa mai faci,ce sa mai crezi.
Totul este dat pierii…

Cand deodata tresari,
Iti dai seama ca totul a fost un vis,
Te gandesti de ce s-a intamplat chiar ieri
Si totul este dat uitarii…

Dar mai apoi,cand umbrele te-nconjoara,
Incepi din nou sa te gandesti
De ce esti tu cel ales
Si totul este dat nemuririi…

Tremur

Un vant de gheata il absoarbe
Gandul lui incet adoarme…
Soarta lui crunta il apasa
Si incearca sa il faca sa o uite pe tanara frumoasa.
Dar el cu durerea in inima
Manuieste vanjos spada primita
De la o preafrumoasa craiasa uimita
De a lui faima infima.

Cu o lovitura reuseste
Durerea sa o inece
Sa se spele in a lui sange
Iar constientul sa ii strige : Ajunge!!

Incepe eroul nostru
Amintriri a culege
Din cufarul albastru
Si incepe a intelege…

ca Totul este dat pieirii…

Oh Doamne!

In a unui om cu minte minunata,
Care avea o inima curata,
Incepe sa se nasca o idee alterata.

O aura morbida il imprejmuieste,
Si o fapta taina se petrece.
Toti incep sa il condamne,
Dar el zice sec : Oh,Doamne!

Cand deja sfarsitul e aproape,
Toti fug si striga sa-l ingroape.
El isi inchide negrele pleoape
Si umbra il cuprinde
Pentru a-l duce spre nemurire …

Ea...

Stau in pat si ma gandesc,
Cand deodata cu o magica fiinta ma intalnesc,
Si o privesc cum se misca cu sfiala,
Ajung sa cred ca e totul o amageala…

Se apropie,ma priveste…
Un fior ma copleseste…
Parul ei brun,mladios umerii ii cucerea,
Cu ochii de cristal imi lumineaza privirea…
Isi deschide buzele rosii si vrea sa imi sopteasca,
Vreau ca Nimeni sa o opreasca…
Imi spune incet 2 cuvinte,
Dar oare ea chiar nu minte?

Stau si ma gandesc,voi fi eu vrednic de asa ceva?!
Te voi putea gasi undeva?
Sau negura ne va cuprinde pe amandoi
Pentru a ne tavali prin noroi?

Dar Timpul se arata cu a lui fata nevinovata
Si incearca sa ne desparta.
Imposibilul trebuie indeplinit,
Pt ca sfarsitul a venit…