Noaptea cu a ei privire,
Lasa un nor de ceata peste preerie
Si cu mare uimire,
Un baiat sta si se gandeste la nemurire …
Dar cand zeita i se arata,
Cu parul brun si ochii ce te cheama,
O mireasma ciudata se simte
Parca pentru a-i aduce totdeauna aminte…
Gandul la iubire repede ii zboara…
Se apropie sfios de ea,
Inghitind in sec ii intalneste privirea,
Si vrea sa ii spuna doar doua vorbe:Te iubesc!
Dar emotia il cuprinde si-l tine strans…
Inima incepe cu putere a-i bate
Si desi isi da seama ca au fost vise desarte
El nu se mai poate opri din plans …
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu